Archive for Martie 2009

„Medicamentul” Ciocolata

Martie 31, 2009

   Inca din secolul al IV-lea, de când maiasii au început sa cultive arborele de cacao, ciocolata se folosea în scop terapeutic.

Aceasta era recomandata de vrăjitoare (predecesoarele preoților si medicilor) atât ca stimulent cât și drept calmant.

Algocalminul si ging-seng-ul aztec ( 2 in unul)

Algocalminul si ging-seng-ul aztec ( 2 in unul)

Războinicii foloseau cacao pe post de energizant, iar untul de cacao era folosit ca pansament pentru rani. 

Pt bube aztece

Pentru bube aztece

 

Daca papau aztecii bandajul ... existau efecte secundare :)

Daca papau aztecii bandajul … existau efecte secundare 🙂

    Mai târziu, aztecii recomandau o băutura făcuta din cacao și oasele măcinate ale strămoșilor ca leac pentru deranjamentele stomacale.

Naspa...aiurea...cam nasol !!!

…aiurea…cam nasol !!!

De asemenea, coloniștii spanioli cunoșteau proprietățile curative ale băuturii. Exista relatări conform cărora spaniolii făceau o pasta din boabe de cacao, care era folosita în tratarea bolilor  stomacului si împotriva cataractei.

Bad luck...cataracta

…cataracta

    In sec. XVI-lea, pe când medicina era încă la începuturi, multe dintre teorii erau bazate încă pe substanțele „calde” sau „reci”, sau pe energia existenta în corpul uman care puteau provoca boli la cea mai mica fluctuație a echilibrului intern.

Spaniolii au clasificat ciocolata ca fiind un element „rece” si au încercat sa ii neutralizeze efectul consumând-o calda, îmbogățită cu mirodenii iuți.   

yummm.....chili-chocolate...niciodata sa nu spui NU

yummm…..chili-chocolate…niciodata sa nu spui NU

      Le-a venit greu sa înțeleagă de ce aztecii beau ciocolata rece din moment ce era deja un un aliment „rece”.

    Pana în sec. al XVII-lea, ciocolata a fost recunoscuta de numeroși botaniști si medici, care au descoperit ca băutura conține câteva substanțe, binefăcătoare.

     Henry Stubbe, medicul curții regale engleze, a vizitat Indiile de Vest pentru a studia efectele fizice ale ciocolatei. La întoarcerea în Anglia, a publicat o lucrare cu titlul „Nectarul Indian”, în care elogiază ciocolata, singura sa recomandare fiind sa nu se adauge prea mult zahar sau condimente.

   Printre cei care au lăudat ciocolata se număra și Sthephani Blancardi, un medic italian. El recomanda:  Ciocolata nu este numai buna la gust, dar este și medicament pentru cavitatea bucala, pentru sănătatea tuturor glandelor si secrețiilor. Astfel ca toți cei care o beau au o respirație plăcuta.”

varianta nr 2 pt respiratie placuta

varianta nr 2 pentru respirație plăcuta

   Francezii,  nu au mai fost atât de convinși pentru o perioada, susținând  ca ciocolata este cea care provoacă gaze stomacal ,  palpitații,  balonare și constipații. 

   Cu toate acestea, in general, efectele nutritionale si medicale ale ciocolatei au fost recunoscute. Un scriitor englez timpuriu a descris-o ca fiind „o incontestabila bautura pentru familii, atat la micul dejun cat si la cina, atunci cand ceaiul si cafeaua chiar nu isi au rostul, cafeau putandu-se bea doar, daca i se adauga mult lapte.” Brillat Savarin are si unele consideratii privind digestia: ” Atunci cand iei un mic dejun copios, daca bei la sfarsitul mesei o cana mare de ciocolata, cu siguranta in trei ore digestia este completa.”

     Facultatea de medicina din Franța a aprobat oficial consumul de ciocolata în 1661. Magistratul și gastronomul Brillat Savarin (1775-1826) a consemnat in lucrarea Fiziologia Gustului: „Ciocolata, atunci când este atent preparata, este un aliment îndestulător și sănătos…este potrivita pentru persoanele care depun un mare efort intelectual, pentru predicatori, avocați și mai ales pentru cei ce călătoresc....nu face nici un rău nici celui mai sensibil stomac, și s-a dovedit curativa în cazurile bolilor cronice, rămânând ultimul remediu pentru cei diagnosticați cu pylerus”.

Unii dintre contemporanii săi susțineau ca ciocolata vindeca tuberculoza. Un medic francez probabil intuind capacitatea energizanta a ciocolatei, era convins ca aceasta poate trata depresia.

El a mai consemnat: „cei care iubesc și au ghinionul de a suferi de cea mai la moda boala, vor găsi în ciocolata cea mai profunda consolare”.

e-groasa

Când orice altceva da greș…

 In jurul anului 1800, șarlatanii începeau sa tragă foloase din faptul ca lumea medicala privea băutura de ciocolata ca pe un lucru benefic; începuseră sa apară mai multe tipuri de ciocolata medicinala, inclusiv unele cu nume sinistre cum ar fii „ciocolata pentru piept”, e făcuta cu tapioca indiana, recomandata bolnavilor de afecțiuni respiratorii sau ciocolata „analeptica” care conținea un „tonic persian” misterios.
La sfârșitul secolului, elementul de baza a fost aprobat de spitale si sanatorii, ca și de către forțele maritime, armata și numeroase instituții  publice.
        

Acum...now..present tense

Acum…now..present tense

 In zilele noastre, antioxidanții din ciocolata au fost primii care au atras atenția specialiștilor.                                                                                                                                                                                   

Spre exemplu :

      Cercetătorii elvețieni susțin o porție zilnica de ciocolata amăruie ar putea ajuta la evitarea bolilor de inima, datorita antioxidantului conținut de aceasta, care previne  îngustarea și rigidizarea arterelor. Echipa de oameni de știință a ajuns la aceasta concluzie după ce a făcut teste pe un grup de 20 de fumători fără probleme de sănătate. Subiecților li s-a solicitat sa nu mănânce nici un fel de alimente bogate în antioxidanți (vin rosu, ceai verde fructe de pădure , merele, ceapa, varza etc), după care li s-a dat sa mănânce porții de 40 de grame din diferite sortimente de ciocolata.
La  doua ore după consumarea ciocolatei, rezultatele ecografiilor efectuate de cercetători au arătat ca ciocolata neagra, cu un conținut de cacao de cel putin 74%, a îmbunătățit în mod semnificativ fluxul sanguin. In plus, teste efectuate ulterior au arătat ca riscul de blocare a arterelor a fost diminuat la jumătate.
Consumul de ciocolata alba nu a avut aceleași  efecte . Cei ce au realizat studiul susțin faptul ca ciocolata amăruie conține mai multi antioxidanți pe gram decât multe alte produse, precum ceaiul verde ,vinul rosu, sau fructele de padure.
 Studii recente semnalează ca ciocolata neagra si pulberea de cacao pot aduce exact antioxidanții de care avem nevoie. Aceste substanțe curtate de către cercetători sunt flavonoizii, un subgrup al marii familii a polifenolilor.
  Flavonoizii nu se găsesc numai în ciocolata, ci sunt „răspândiți” și în alte alimente cum ar fi: fructe, legume, zarzavaturi, ceai, vin.
Acest lucru nu însemna însa sa renunti la zarzavaturi și la fructe, bazându-te pe ciocolata din frigider pentru efectul ei antioxidant.  Ciocolata s
timulează potenta… mentala!

stimuleaza stimuleaza stimuleaza stimuleaza stimuleaza

stimuleaza…..stimuleaza…..si tot stimuleaza

In cacao și ciocolata exista o substanța stimulatoare înrudita cu cea din ceai și cafeina din cafea. Efectul ei este foarte important în timpul examenelor, de exemplu. Fiecare bucățica de ciocolata vine ca un mic premiu pentru minutele de concentrare șiîn același timp, ca un stimulent pentru mintea deja obosita…
    Magneziul conținut în ciocolata este recunoscut pentru efectul sau trofic și relaxant pe celula nervoasa.  
 

Neuronul pe cacao - pare relaxat, nu?

un neuron pe cacao…pare a fi mai relaxat, nu?

 

In contextul nostru cotidian : 

Romanii mor cel mai frecvent de boli cardiovasculare (inima, infarcte cerebrale, etc.), iar nivelul crescut de colesterol din sânge are un rol negativ major în evoluția acestor boli.  Colesterolul în exces are tendința sa se depună pe vasele de sânge si sa le îngusteze, reducând cantitatea de sânge livrata țesuturilor irigate de vasele respective.
Antioxidanții au rolul de a scădea colesterolul „rău” (LDH-colesterol) si de a creste proporția colesterolului „bun” (HDL-colesterol) care nu se depune
Din ce in ce mai multi romani încep sa conștientizeze impactul pe care alimentația îl are asupra sănătății și iau măsuri: renunța la alimentele grase (prăjeli, slănina, produse tip fast-food, etc.), mănâncă mai multe fructe și iau tablete cu vitamine si antioxidanți.

    Cam atât despre ciocolata seara asta, sunt obosit și vreau sa mănânc o ciocolata foarte foarte buna din Belgia – scrie pe ea ca are vanilie naturala, scorțișoara de Ceylon, lapte praf integral, putin zahar, putini conservanți, este produsa ecologic și are concentrația de cacao de 32%…..yummm pare buna.

Anunțuri

Istoria semintei – de cacao, un capitol stufos din povestea gustului.

Martie 30, 2009

Îmi amintesc de anii fragedei mele copilării, în care lumea mea era guvernata de cele 30 de minute de desene animate cu Donald Ratoiul, Mikey Mouse,  Tom si Jerry,  Bugs Bunny si ” Teleenciclopedia”.

Acum, tratând CIOCOLATA în acest blog, doresc prin intermediul acestei postări sa îmi reamintesc de vremurile în care totul era o poveste ( îmi permit sa visez putin),  investigând pe scurt istoria Ciocolatei.

Am cautat pe Google ( nu prea am timp de alt fel de căutări momentan) câte ceva din istoria ciocolatei și am găsit acest material care ne face o introducere destul de draguța în lumea ciocolatei.

 „Antichitatea sud-americana

quetzequatl

Quetzequatl

       Istoria dulciurilor începe încă de acum 4000 de ani după cum atesta papirusurile egiptene. Dulciurile făceau obiectul operațiilor de vânzarecumpărare încă din anul 1566 îen. Totuși ciocolata

Civilizatia Azteca

Civilizatia Azteca

si produsele din familia sa nu au apărut în scena pană când culturile azteca și maiasa nu au descoperit valoarea arborelui de cacao. Se presupune ca acest arbore provine de undeva din pădurile tropicale de pe Amazon sau Orinoco .

 

Orinoco

Orinoco

 

 

2aztec_435858n

Ceremonial Aztec pentru Cacao

      Se pare ca la oficierea ceremoniilor maritale ale vremii parintii mirilor trebuiau sa „cinsteasca” nuntasii cu un vas din aceasta bautura a carui dimensiune dadea masura averii tanarului cuplu si ii atribuia acestuia un loc in ierarhia sociala. Semantic vorbind, cuvantul „ciocolata” se pare ca provine din teremnul maias „xocoatl„, in timp ce „cacao” ar proveni din aztecul „cacahuatl„. In dialectele ceva mai recente ale populatiilor amerindiene de pe teritoriul Mexicului de astazi termenii „choco” si „atl” s-ar traduce prin „spuma” si respectiv „apa”. Indiferent insa de semantica si originile teremenilor de cacao si ciocolata, acestea au fost consumate de-a lungul timpului mai mult in forma lichida decat sub forma pe care o cunoastem noi astazi respectiv de pudra sau ciocolata solida.
In cartea sa din 1923,”The Cocoa and Chocolate Industry”, Arthur W. Knapp arata ca in mitologiile asteca si maiasa ciocolata era bautura zeilor si ca semintele de cacao reprezentau binecuvantarea Zeului Aerului pentru omenire. De asemenea zeitele protectoare ale ciocolatei erau Tonacatecutli, zeita mancarii si Calchiuhtlucue, zeita apei. Aceeasi lucrare arata ca in cinstea celor doua zeite, in fiecare an, aveau loc sacrificii umane rituale. Bineinteles, celor sacrificati li se dadeau ca ultima masa alimente bazate pe cacao
.

Epoca marilor descoperiri

 

Cristofor Columb

Cristofor Columb

 

 

ships

    Ciocolata revine in forta insa in anul 1519 dupa vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma.

 

Vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma

Vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma

Jurnalul de călătorie al conchistadorului spaniol afirma ca singura băutura pe care regele aztec o consuma era un mix de pudra de cacao, aromatizata cu vanilie si alte mirodenii de consistenta mierii care se dizolva treptat în gura atunci când era consumata rece.

     In 1528 Cortez aduce cu el din Mexic ciocolata si fructe de cacao la curtea regala. Ciocolata începe a fi preparata în secret în mânăstiri de către călugări care, sub amenințarea cu moartea,  păzeau cu strășnicie secretul miraculoasei băuturi. Tot spaniolii,  sunt cei care au adăugat „apei amare” pentru prima oara zahar obținând o băutura aromata, energizanta și plăcuta la gust. Vreme de peste un secol afacerile cu ciocolata au inflorit astfel ca curtea regala spaniola decide crearea propriilor plantații de cacao în coloniile sale.

Epoca moderna

    Odată cu declinul imperiului spaniol secretul fabricării ciocolatei scapă de sub monopolul Coroanei spaniole si, in cativa ani, se raspandeste in Franta, Italia, Germania si Anglia.
    Prima „casa” de ciocolata in lume ia nastere la Londra in 1657 sub tutela unui francez. Cu un cost de 10 pana la 15 shillingi pe pound, ciocolata era privita ca o bautura a elitelor.

    Istoricul Oviedo nota in scrierile sale ca „doar nobilii si bogatasii isi pot permite sa bea ciocolata deoarece asta inseamna efectiv a-ti bea banii”. Cacaua a devenit si moneda noastra nu numai a paganilor. Astfel, in Nicaragua un iepure costa 10 seminte de cacao in timp ce un sclav puternic poate fi cumparat pentru 100 de seminte”. Tot in aceeasi epoca incep sa devina cunoscute virtutile medicinale ale ciocolatei. Astfel, in tratatul sau, „Potus Chocolate”, Christopher Ludwig Hoffmann recomanda cacaua ca panaceu universal.

     La jumatatea secolului al XVIII-lea naturalistul suedez Carolus Linnaeus (1707-1778) propune o noua denumire stiintifica pentru arborele de cacao, acesta devenind in mediile academice ale vremii „theobroma” – hrana zeilor. Odata cu raspandirea ciocolatei in Tarile de Jos incepe sa aiba loc scaderea pretului.

    Pe la anul 1730 deja ciocolata si cacaua in general erau accesibile si claselor mijlocii, pentru ca in anul 1828, odata cu inventarea presei de cacao pretul acesteia sa scada la jumatate. Inventarea presei de cacao de catre olandezul Coenraad Van Houten are ca efect dezvoltarea industrializarii semintelor de cacao. Cu noua masinarie se putea extrage grasimea din boabele de cacao iar cacaua ramasa era mult mai usor solubila in apa. Untul de cacao isi face aparitia si astfel ciocolata isi schimba textura si aroma devenind mult mai apropiata de ciocolata pe care o cunoastem astazi.

Revolutia industriala

    Odată cu extragerea untului de cacao prin presare, restul solid de cacao este supus și unui proces de alcalizare care are ca efect obținerea unei consistente mai fine și a unei arome mai plăcute a produsului finit. Aceasta metoda s-a raspandit mai departe sub denumirea de „dutching” sau „alcalizare”. Revoluția industriala aduce după sine producția de masa a ciocolatei și a celorlalte produse adiacente astfel ca acestea devin accesibile marilor mase. Intre timp, deși de origine americana, ciocolata era aproape necunoscuta in Lumea Noua.

    Prima fabrica americana de ciocolata ia fiinta in 1765 la Dorchester, Massachusetts ca proprietate a lui John Hanan, șeful breslei londoneze a producătorilor de ciocolata. Tot în aceasta perioada are loc „reinventarea” ciocolatei pe cuprinsul Americii de Sud-teritoriul sau natal, astfel ca pe la 1800 cei mai mari producători de cacao erau Nicaragua, Columbia si Venezuela care asigurau împreuna mai mult de jumătate din necesarul de cacao al lumii. In 1849  își face apariția pe piața o noua companie care avea sa devina liderul de necontestat al pieței engleze pana în zilele noastre, Casa Cadburry.

     In 1876, elvețianul Daniel Peter Vevey obținedupă aproape 8 ani de experimente o tehnologie industriala pentru fabricarea laptelui praf și, implicit, a ciocolatei cu lapte. Aceasta tehnologie este vânduta unei firme elvețiene ce aparținea lui Henri Nestle care avea sa devina cel mai mare producător de ciocolata din lume.

    In 1879 un alt elvețian, Rodolphe Lindt, produce pentru prima oara ciocolata solida pe care o cunoaștem astăzi. Ea era fabricata prin topirea untului de cacao si adăugarea de zahar și alte ingrediente specifice si mixarea amestecului fierbinte pe parcursul a mai multor zile.

Noua metoda de fabricație a fost numita „conching”.( sau conșare la noi)

    In anul 1913, tot un elvețian, Jules Sechaud de Montreux inventează un nou produs, ciocolata umpluta cu crema.

    In Octombrie 1925 se deschide la New York Bursa de cacao. Au loc numeroase modificări ale pieței, astfel ca în mai putin de 20 de ani Brazilia, Coasta de Fildeș și Ghana erau responsabile de mai mult de jumătate din producția mondiala de cacao, în timp ce Statele Unite devin nr. 1 în producția de ciocolata și produse derivate. Elveția este detronata, ajungând nr. 1 mondial la consumul de ciocolata anual pe cap de locuitor.

     In anul 2000 pentru satisfacerea nevoii de cacao a întregului mapamond s-au procesat aproape 650.000 de tone de boabe de cacao. „

Nebun dupa Cacao si produse derivate!

Nebun dupa Cacao si produse derivate!

Desprea „pulberea” din care se face ciocolata – cacao

Martie 29, 2009
Cacao frate !!!

Cacao frate !!!

     Este adevarat ca acest termen a fost „facut la nivel de PR” ( cu citire de la  Teo – Cafe Deko) fiind din pacate asimilat  drept element negativ (mai nou) spre exemplu :

” Gelu :- E cam de cacao paint-jobul de pe masina ta, Sorine! Cat zici ca ai plait pentru el ?

        Sorin : Sa-mi s. !%##$ , Gelule esti doar gelos ca tu stai in harbul ala al tau! Ala-i de cacao!!! „

” Gicule,  te-a facut aia de cacao la discoteca!”

Si exemplele pot continua, dar esenta este simpla:  cand ceva este slab calitativ,  jenant sau are vreun neajuns , in mod clar acela este fara doar-si-poate de cacao.

         Este uimitor (pentru mine) faptul o materie prima atat de pretioasa cum este pulberea obtinuta din semintele de cacao a putut sa capete un „tag” atat de negativ, de aceea ma simt nevoit sa creez un „disclaimer” care sa o reabiliteze; ba mai mult, doresc sa va ofer o sansa de aparare printr-o abordare stiintifica fata de mult prea populara si deranjanta observatie:

” Esti de cacao ba!

” ( care se doreste a fi politicoasa in anumite cercuri -nu stiu care – poate la fel de politicoasa precum constructia

” fa doamna „)

Acum comform exemplului din tutorialul de mai sus va puteti imbogati cultura generala si castiga argumente incontestabile cu care sa demonstrati ca  nu sunteti „de cacao”.

Ce este cacaua ? Cum arata? Origine? – hai sa le vedem pe toate :

– ce este : CACÁO s.f. Sămânţa arborelui de cacao, folosită (sub formă de produs pulverulent) în alimentaţie, mai ales la fabricarea ciocolatei şi a unor băuturi hrănitoare. ♢ Unt (sau ulei) de cacao = substanţă grasă, de culoare albă-gălbuie, extrasă din pulberea de cacao şi folosită la fabricarea ciocolatei, în industria farmaceutică, în cosmetică etc. ♦ Băutură preparată cu pulbere de cacao. [Pr.: -ca-o] – Din fr. cacao.

– cum arata ?

fructul de cacao

Aceste este fructul de cacao!

-origine : America Latina.

Deci daca cineva mai indrazneste sa va spuna ca sunteti de cacao aveti la indemana argumentele cele mai obiective :

– nu sunteti samanta vreunui fruct;

-nu sunteti folositi in alimentatie ( unele cazuri sunt doar exceptii ce confirma regula);

-cu siguranta nimeni nu a incercat sa faca ciocolata din Dvs;

– nu puteti fi intrebuintati in mod direct in industria farmaceutica sau cosmetica ( aici barbatii si anumite femei pot avea si alta parere) 🙂 

– nu sunteti din America Latina (in general)  .

Sper ca aceste explicatii sa va descreteasca fruntile intr-un mod constructiv aducand o noua perceptie asupra subiectelor cacao si de ce nu….ciocolata (se face din cacao, nu-i asa?).


%d blogeri au apreciat asta: