Istoria semintei – de cacao, un capitol stufos din povestea gustului.

by

Îmi amintesc de anii fragedei mele copilării, în care lumea mea era guvernata de cele 30 de minute de desene animate cu Donald Ratoiul, Mikey Mouse,  Tom si Jerry,  Bugs Bunny si ” Teleenciclopedia”.

Acum, tratând CIOCOLATA în acest blog, doresc prin intermediul acestei postări sa îmi reamintesc de vremurile în care totul era o poveste ( îmi permit sa visez putin),  investigând pe scurt istoria Ciocolatei.

Am cautat pe Google ( nu prea am timp de alt fel de căutări momentan) câte ceva din istoria ciocolatei și am găsit acest material care ne face o introducere destul de draguța în lumea ciocolatei.

 „Antichitatea sud-americana

quetzequatl

Quetzequatl

       Istoria dulciurilor începe încă de acum 4000 de ani după cum atesta papirusurile egiptene. Dulciurile făceau obiectul operațiilor de vânzarecumpărare încă din anul 1566 îen. Totuși ciocolata

Civilizatia Azteca

Civilizatia Azteca

si produsele din familia sa nu au apărut în scena pană când culturile azteca și maiasa nu au descoperit valoarea arborelui de cacao. Se presupune ca acest arbore provine de undeva din pădurile tropicale de pe Amazon sau Orinoco .

 

Orinoco

Orinoco

 

 

2aztec_435858n

Ceremonial Aztec pentru Cacao

      Se pare ca la oficierea ceremoniilor maritale ale vremii parintii mirilor trebuiau sa „cinsteasca” nuntasii cu un vas din aceasta bautura a carui dimensiune dadea masura averii tanarului cuplu si ii atribuia acestuia un loc in ierarhia sociala. Semantic vorbind, cuvantul „ciocolata” se pare ca provine din teremnul maias „xocoatl„, in timp ce „cacao” ar proveni din aztecul „cacahuatl„. In dialectele ceva mai recente ale populatiilor amerindiene de pe teritoriul Mexicului de astazi termenii „choco” si „atl” s-ar traduce prin „spuma” si respectiv „apa”. Indiferent insa de semantica si originile teremenilor de cacao si ciocolata, acestea au fost consumate de-a lungul timpului mai mult in forma lichida decat sub forma pe care o cunoastem noi astazi respectiv de pudra sau ciocolata solida.
In cartea sa din 1923,”The Cocoa and Chocolate Industry”, Arthur W. Knapp arata ca in mitologiile asteca si maiasa ciocolata era bautura zeilor si ca semintele de cacao reprezentau binecuvantarea Zeului Aerului pentru omenire. De asemenea zeitele protectoare ale ciocolatei erau Tonacatecutli, zeita mancarii si Calchiuhtlucue, zeita apei. Aceeasi lucrare arata ca in cinstea celor doua zeite, in fiecare an, aveau loc sacrificii umane rituale. Bineinteles, celor sacrificati li se dadeau ca ultima masa alimente bazate pe cacao
.

Epoca marilor descoperiri

 

Cristofor Columb

Cristofor Columb

 

 

ships

    Ciocolata revine in forta insa in anul 1519 dupa vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma.

 

Vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma

Vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma

Jurnalul de călătorie al conchistadorului spaniol afirma ca singura băutura pe care regele aztec o consuma era un mix de pudra de cacao, aromatizata cu vanilie si alte mirodenii de consistenta mierii care se dizolva treptat în gura atunci când era consumata rece.

     In 1528 Cortez aduce cu el din Mexic ciocolata si fructe de cacao la curtea regala. Ciocolata începe a fi preparata în secret în mânăstiri de către călugări care, sub amenințarea cu moartea,  păzeau cu strășnicie secretul miraculoasei băuturi. Tot spaniolii,  sunt cei care au adăugat „apei amare” pentru prima oara zahar obținând o băutura aromata, energizanta și plăcuta la gust. Vreme de peste un secol afacerile cu ciocolata au inflorit astfel ca curtea regala spaniola decide crearea propriilor plantații de cacao în coloniile sale.

Epoca moderna

    Odată cu declinul imperiului spaniol secretul fabricării ciocolatei scapă de sub monopolul Coroanei spaniole si, in cativa ani, se raspandeste in Franta, Italia, Germania si Anglia.
    Prima „casa” de ciocolata in lume ia nastere la Londra in 1657 sub tutela unui francez. Cu un cost de 10 pana la 15 shillingi pe pound, ciocolata era privita ca o bautura a elitelor.

    Istoricul Oviedo nota in scrierile sale ca „doar nobilii si bogatasii isi pot permite sa bea ciocolata deoarece asta inseamna efectiv a-ti bea banii”. Cacaua a devenit si moneda noastra nu numai a paganilor. Astfel, in Nicaragua un iepure costa 10 seminte de cacao in timp ce un sclav puternic poate fi cumparat pentru 100 de seminte”. Tot in aceeasi epoca incep sa devina cunoscute virtutile medicinale ale ciocolatei. Astfel, in tratatul sau, „Potus Chocolate”, Christopher Ludwig Hoffmann recomanda cacaua ca panaceu universal.

     La jumatatea secolului al XVIII-lea naturalistul suedez Carolus Linnaeus (1707-1778) propune o noua denumire stiintifica pentru arborele de cacao, acesta devenind in mediile academice ale vremii „theobroma” – hrana zeilor. Odata cu raspandirea ciocolatei in Tarile de Jos incepe sa aiba loc scaderea pretului.

    Pe la anul 1730 deja ciocolata si cacaua in general erau accesibile si claselor mijlocii, pentru ca in anul 1828, odata cu inventarea presei de cacao pretul acesteia sa scada la jumatate. Inventarea presei de cacao de catre olandezul Coenraad Van Houten are ca efect dezvoltarea industrializarii semintelor de cacao. Cu noua masinarie se putea extrage grasimea din boabele de cacao iar cacaua ramasa era mult mai usor solubila in apa. Untul de cacao isi face aparitia si astfel ciocolata isi schimba textura si aroma devenind mult mai apropiata de ciocolata pe care o cunoastem astazi.

Revolutia industriala

    Odată cu extragerea untului de cacao prin presare, restul solid de cacao este supus și unui proces de alcalizare care are ca efect obținerea unei consistente mai fine și a unei arome mai plăcute a produsului finit. Aceasta metoda s-a raspandit mai departe sub denumirea de „dutching” sau „alcalizare”. Revoluția industriala aduce după sine producția de masa a ciocolatei și a celorlalte produse adiacente astfel ca acestea devin accesibile marilor mase. Intre timp, deși de origine americana, ciocolata era aproape necunoscuta in Lumea Noua.

    Prima fabrica americana de ciocolata ia fiinta in 1765 la Dorchester, Massachusetts ca proprietate a lui John Hanan, șeful breslei londoneze a producătorilor de ciocolata. Tot în aceasta perioada are loc „reinventarea” ciocolatei pe cuprinsul Americii de Sud-teritoriul sau natal, astfel ca pe la 1800 cei mai mari producători de cacao erau Nicaragua, Columbia si Venezuela care asigurau împreuna mai mult de jumătate din necesarul de cacao al lumii. In 1849  își face apariția pe piața o noua companie care avea sa devina liderul de necontestat al pieței engleze pana în zilele noastre, Casa Cadburry.

     In 1876, elvețianul Daniel Peter Vevey obținedupă aproape 8 ani de experimente o tehnologie industriala pentru fabricarea laptelui praf și, implicit, a ciocolatei cu lapte. Aceasta tehnologie este vânduta unei firme elvețiene ce aparținea lui Henri Nestle care avea sa devina cel mai mare producător de ciocolata din lume.

    In 1879 un alt elvețian, Rodolphe Lindt, produce pentru prima oara ciocolata solida pe care o cunoaștem astăzi. Ea era fabricata prin topirea untului de cacao si adăugarea de zahar și alte ingrediente specifice si mixarea amestecului fierbinte pe parcursul a mai multor zile.

Noua metoda de fabricație a fost numita „conching”.( sau conșare la noi)

    In anul 1913, tot un elvețian, Jules Sechaud de Montreux inventează un nou produs, ciocolata umpluta cu crema.

    In Octombrie 1925 se deschide la New York Bursa de cacao. Au loc numeroase modificări ale pieței, astfel ca în mai putin de 20 de ani Brazilia, Coasta de Fildeș și Ghana erau responsabile de mai mult de jumătate din producția mondiala de cacao, în timp ce Statele Unite devin nr. 1 în producția de ciocolata și produse derivate. Elveția este detronata, ajungând nr. 1 mondial la consumul de ciocolata anual pe cap de locuitor.

     In anul 2000 pentru satisfacerea nevoii de cacao a întregului mapamond s-au procesat aproape 650.000 de tone de boabe de cacao. „

Nebun dupa Cacao si produse derivate!

Nebun dupa Cacao si produse derivate!

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , ,

3 răspunsuri to “Istoria semintei – de cacao, un capitol stufos din povestea gustului.”

  1. alina Says:

    haios copilandru, e al tau?

  2. radudanes Says:

    NU! asa va arata al meu! :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: