Trenul din vis
M-am trezit agitat in dimineata asta; am condus ca un nauc pana la birou…….eram mahmur fara sa ma fi imbatat pentru ca am visat urat .
M-am visat ca eram calator intr-un tren cu o locomotiva veche si vagoane de tren personal, calatorind pe un drum pierdut pe undeva prin jungla boliviana ( nu stiu cum am ajuns acolo) si priveam pe fereastra acestuia un peisaj ce nu putea fi plasmuit decat de mintea mea, da …. aceeasi minte responsabila de crearea gandurilor ce imi chinuiau existenta( in somn) .
Priveam pierdut parca peisajul plumburiu cu reflexe aurii si sepia ( asa era visul ) chinuit de sperante naruite, iubiri pierdute si drumuri inchise. Vizualizam un scene ale destinului meu ce se naruise si ma bufnea parca plansul (dar nu-l puteam exterioriza – nici in viata reala nu pot – ) gandindu-ma sunt departe, pe un drum nestiut de nimeni apropriat mie si indreptandu-ma in ” inima lui nicaieri ” . Visul ma apasa….tacerea din el asemenea….
In mod straniu feelingul era atat de real incat puteam sa jur ca sunt treaz. Singura mea alinare dulce – amara era o amintire a femeii in seama careia imi lasasem candva sufletul si visele.
In lipsa ei, abdicasem de la toate prerogativele mele (bine ca era un vis) . Vizualizam clipa in care i-am strans prima data mana….rochia ei cea alba…….privirea ei patrunzatoare …… apoi cea in care am sarutat-o intaia oara, in care i-a mirosit parfumul ……. inima imi tresarea de fericire, apoi se prabusea intr-un abis al disperarii strivindu-se de stancile prapastiei creata de amintirea de zilei in care ea a disparut – asa : ca printr-o vraja malefica .
Derulam din nou si din nou imagini din trecut incercand sa rescriu scenarii presarate cu intrebari de genul ” dar daca?” , „cum ar fi fost?” , „ce as mai face acum daca mi-ar aparea in fata ochilor?” – o tortura demna de cel mai mare masochism – acea fantsma dulce-amara imi amintea pe de o parte de omul ce fusesem iar pe de alta de parti din mine pe care doream sa le anihilez, sa le uit….parti vulnerabile de care imi era rusine .
Un carusel al chinului dulce , dulce si amar asemenea ciocolatei mele , amintiri cu parfum de levantica precum prima strangere de mana, cu gust de scortisoara asemenea primului sarut, intens si surprinzator si amar precum cafeau din dimineata despartirii .
„univers de sentimente colorate” din ciocolata ( in dulcele stil Dolfin) – citat de Dj. Internullo
Am tresarit la un moment dat (suntem tot in vis) pentru ca am simtit strapungerea unei priviri ascutite ce nu -mi dadea pace.
„ – Ce dracu’ !?! ” mi-am spus, incepand sa caut sursa disconfortului meu.
Am gasit-o ! Era un copil cu tenul masliniu, ochi mari si negri, par bruet , lung, negru si usor bucalat (un aztec – nu va ganditi la tot felul de sovinisme) . Devenise insistent ( la modul nesimtit ), ca atare am inceput sa ma uit si eu inadins, poate-poate se va simti si va privi altundeva, DAR acesta nu a facut decat sa scoata la iveala un revolver cu care m-a impuscat in coaste (pe unde sa in zona inimii) apoi a luat-o la fuga prin tren. A durat o fractiune de secunda sa realizez ce se petrecuse.
Nu am simtit durere, doar furie…furie oarba… ardeam….. cum mama dracului s-o sfarsesc asa stupid, de mana unui pustiulica ? Vroiam razbunare ( macar fata de mine).
Am inceput sa-l caut aruncand cate un pasager din calea mea pana ce l-am gasit si normal ca am inceput sa-i car niste pumni in ceafa cu cea mai mare darnicie de care un om impuscat putea da dovada.
M-am trezit plin de angoasa, combinata, cu durere, placere si uimire. Si cum era si „normal”, am cercetat locul in care fusesem „impuscat”; nu mare mi-a fost uimirea cand am observat ca….eram teafar :D.
Ora trezirii : mi-am facut un expresso pe care l-am combinat cu un mini-patratel de ciocolata cu lapte si hot masala de 5g , care a reusit sa indulceasca amarul cafelei – ca in vis, si sa ofere putina mangaiere unui suflet zbuciumat de un vis cel putin ciudat.
4,5g de Mangaiere de ciocolata Dolfin Hot Masala
„Life is like a box of chocolates!”
Blogul de Ciocolata 