Adevarata ciocolata calda – secretul

   Am avut niste saptamani de calvar din toate punctele de vedere….sunt foarte obosit …. cel putin psihic.  Am tot incercat sa depasesc starea dar pana la urma si corpul meu m-a tradat.

    Da … pana si acesta – am racit ! Ma doare gatul si tusesc precum un magar.

Nasul curge, gatul doare, ochii laimi lacrimeaza,  glasurile colegilor de birou ma exaspereaza iar telefonul nu conteneste sa sune si imi vine sa-i bat pe toti cei ce-mi taie calea (nu conteaza de ce; daca nu exista un motiv, imi imaginez unul)! PANDEMONIUM !!!!

    Doar o sauna si o ora de sala m-ar mai scoate la liman! Dar… SUNT RACIT „in p…uiii mei!” ( mi-am amintit de Despot si retarda aia de prezentatoare de la „U TV” cred – hehehe …. cand vad oameni din astia incep si eu sa ma simt bine – mai exista speranta) 🙂

  Ufff…frig…. rau….agonieeeee…..!!! Ce sa fac sa treaca?? Ce sa mananc??? Ce sa beau? O supa de pui, oare?

 Poate…dar nu vreau acum…sunt moftuos (PMS -varianta masculina) .

Aparea vocea constiintei mele ( si ea viciata de starea mea), si imi sugereaza….o cacao cu lapte?

  NU….e amara si fac 13-14 dupa ce o beau…..dar atunci ce?

Mmmmmda….cred ca doar ciocolata calda imi ramane …dar n-am…( traiesc eu cu impresia asta) …. totusi ma indrept catre camaruta mea cu bunatati si gasesc asta :

Dolfin - mix din fulgi de ciocolata alba si neagra pentru prepararea dulciurilor si a bauturilor de ciocolata calda - 350 g

 Sunt si eu curios referitor la cuita asta care arata intr-un anume fel – putin retro – parca povesteste despre niste vremuri de mult apuse ale ciocolatei , unele in care aceasta era celebrata si consumata astfel incat nimic din componenta si valoarea ei gustativa sa nu ramana pierdut – ceva rar si foarte bun;ceva aparte. O deschid si gasesc ceva nou pentru mine; nu vreau sa spun inca ce gasesc, dar va arat :

Fulgi de ciocolata... :))

        O da!sunt fulgi de ciocolata – ciocolata rasa; ciocolata fina care se topeste la prima atingere ; gustul…..imaginati-va o ciocolata fina cu un gust pregnant de cacao ce este completat de vanilie care ii da o finete aparte.

         Mirosul este ametitor  -mai ales din cauza vaniliei iar papilele gustative te tradeaza imedinat – „parca ai fi cainele lui Pavlov” :).  Experienta e foarte placuta.

         Sar peste detalii si va spun ce s-a intamplat cand am amestecat fulgii de ciocolata cu laptele fierbinte : pai ce sa se fi intamplat?  Dupa ce am adaugat 4 linguri de  fulgi de ciocolata si i-am amestecat energic pentru a fi sigur ca se topesc si am lasat apoi licoarea obtinuta sa se raceasca putin pentru ca frigea destul de rau. Am lasat-o vreo 2 minute si am vrut s-o beau – am avut surpriza ca aceasta sa se fi ingrosat putin  ( probabil din cauza ca se mai racise ).  Am gustat-o !

Este foarte  aromata si suficient de dulce incat sa va faca sa va bucurati de gustul ciocolatei , nu de al zaharului ( il gasisti si pe acesta tot acolo dar in foarte bine omogenizat).

Daca o gustati , vei sti clar ca nu este nevoie sa indulciti cu zahar ( are suficient )

Nu o sa va mint, bate toate prafurile de la „Pro-Brands!”  -„Eracleea” sau mai stiu eu ce – nimic de zis sunt si acelea bune dar nu sunt din fulgi de ciocolata.

Am mai gasit ceva foarte interesant : pe ambalaj, sunt prezentate cateva mnoduri de utilizare ale fulgilor de ciocolata, din care se remarca reteta pentru Mousse Chocolat (vezi in imagine)

Cam asa ar trebui sa arate un Mousse Chocolat -YUMMM - salivez deja.

Ce sa mai tot aberez!!! Mi-am baut  bautura, a fost super si astept sa v-o ofer si voua!  Asa ca faceti bine si scrieti-mi daca vreti sa cumparati ciocolata sau fulgi de ciocolata. 

Sunt Radu , doar Radu, iubesc ciocolata ….. si acum vand ciocolata !

P.S : Look me UP!

Paste….vise….dorinte… si putina introspectie

   „Sarbatoarea de Paste s-a serbat si in „Chocolate Land”…. adica in sufletul meu….. De fiecare data sarbatorile imi provoaca stari noi, nemaitraite pana in prezent si nici de data aceasta lucrurile nu au stat altfel. Am trait alt fel de Paste …unul in care am simtit ca o parte din spiritualitatea mea lipsea….se pierduse. Cu toate acestea am simtit nevoia sa o reintregesc – sa regasesc esenta scanteii divine care ma anima .

    Imaginati-va ca Pastele pare trist fara familie sau iubita sau prieteni…..dar fara LUMINA  propriei credinte reflectate in Eu-ul propriu, Sarbatoarea de Paste devine doar o comemorare a solitudinii.

M-am simtit singur printre ai mei – rude, iubita, prieteni, chiar si dusmani. 😦

     Am fugit la Biserica – sanctuarul Meu; imi este asa greu sa ma intorc….. Voi reusi sa imi reintru pe fagasul meu pe care obisnuiam sa-l luminez cu credinta mea in Bine ( Lumina). 

[Stiu ca am uitat de Lumina sau m-am obisnuit sa o stiu tot timpul acolo dar am uitat ca aceasta se gasea acolo, doar pentru faptul ca eu o imploram sa nu plece – este singurul lucru pentru care eu as implora – Dragostea Creatorului meu. ]

     Mi-am mai linistit sufletul si m-am mai bucurat in momentul in care m-am reintors in Biserica -„I felt welcome”. Dar bucuria mea nu a durat forate mult – a fost nevoie sa apara un element/ persoana  care intruchipeaza expresia ignorantei si a neomeniei protejata in mod hilar de o carte de vizita acordata doar de natura favoritilor sai – armonia/frumusetea trupeasca ( „life is a funny place”) 😦 .  M-am simtit agresat si totodata culpabil pentru faptul ca favorizasem manifestarile acestui element – a trebuit sa echilibrez balanta si am facut-o intr-un mod transant, desi cred ca datorita ignorantei fiintei va trebui sa revin cu completari de natura mult mai consistenta ( „it’s a dirty job. but somebody’s got to do it”).

  Am ajuns acasa si am incercat sa ma „spal” de mizeria  pe care o traisem.

 M-am uitat la „Ratatouille” – este preferatul meu datorita motivului sau – visul devenirii , al faptului ca visele mele ( ale „sobolanului” ce va scrie 🙂 )  s-au nascut la Paris intr-o crunta agonie, si nu in ultimul rand datorita mesajului pe care il poarta -” oricine poate gati”, pe care eu il transpun realitatii mele si care suna cam asa : „Oricine poate infaptui cele mai mari si imposibile actiuni, devenind una cu visul sau,  fiindu-i suficient sa-si iubeasca drumul ales ” .  🙂

Chiar si cele mai neinsemtate entitati fizice sunt capabile de VISE marete.

   Fac o paranteza si va marturisesc urmatorul fapt :

Da! visez sa am propriul meu Restaurant in Bucuresti ! Nu il am si pentru moment, el este doar un vis despre care stiu doar cateva lucruri :

• Se va numi  ” Chez Remmy ”
• va fi micut – bistro size
• va fi doar unul singur ( UNIC)
• va avea un meniu vesnic schimbator ,asa… de la o saptamana la alta sau chiar de la o zi la alta
• in fiecare zi, EU,  si cei ca mine vom sarbatori Magia GUSTULUI, intr-un mod pe care numai doar ciocolata pe care o vand acum il poate anunta 🙂
• in fiecare zi, EU,  si cei ca mine va vom impartasi in fiecare clipa din aceasta Magie – iar aceasta este o promisiune

Pana atunci, va anunt ca am inceput  am inceput sa va spun deja povestea  gustului pe care o deschid cu ceea ce ne place tuturor – gustul dulce,  gust pe care eu inverc sa vi-l aduc prin coicolata din zodia „Delfinului” din ciocolata. 🙂

Inchid paranteza.

 Mi-am reurmarit micutul erou- paria ( un sobolan ce viseaza sa gateasca ) si am vrut sa adorm ; dar….. eram agitat ….inca nu eram linistit am incercat sa meditez, dar gustul amar lasat de totate evenimentele  nu lasa loc introspectiei, asa ca nu m-am dat batut si mi-am clatit gura cu apa gandinbu-ma la un catalizator pentru gandurile mele.

 Ce vreau ? 

– Introspectie.

Cu ce scop?

– liniste , stare de bine, satisfactie chiar.

Liniste sufleteasca inspirata din Japonia

– Ia o tableta de ciocolata  „Dolfin” – cu lapte si ceai verde Sencha 🙂 !

De ce aceasta ? Ei bine, iata cateva din motivele alegerii :

• 32% cacao = fara palpitatii
• dulce = glicemie ridicata deci, nu mi-e foame (desi nu are prea mult zahar) + dulcele ofera tot tipul un motiv pentru zambete si voie buna
• ceai verde = NU INGRASA

Toate piesele au fost puse in joc tocmai pentru a incepe meditatia…

Mi-am, vizualizat viitorul, cascadele, marile in care inoata Delfini din ciocolata  si florile de Magnolia, Cires si Lotus  pe care le iubesc….Sunt usor acum….. usor …… usor….. pentru ca am Lumina.

„Te iubesc precum ….. sarea in bucate” si …. piperul roz in ciocolata neagra …

De multe ori comunic cu animalele…..da….le vorbesc ( nu sunt nebun – sper 😛 ), iar astazi am vorbit cu o pisica siameza.

Dar ce subiecte am fi putut aborda ?

Pai am vorbit despre blanita, lapte ( e foarte important!!!), despre locurile unde se mangaie o pisicuta (una siameza – ele sunt diferite, foarte diferite)  joaca cu ghemotocul si cu soriceii inainte sa fie mancati (aici am fost eu cam curios), crochetele pentru pisicute, carnea de pui, si despre conservele de peste ( nu se poate fara!).

Dar si pisicuta a avut curiozitati, asa ca am vorbit despre ce mananca oamenii, de ce au ei nevoie de catei ( am inteles ca este vorba de un vechi conflict) , cum se manifesta ei in viata amoroasa ( incepeam sa realizez ca ” mai, e cam inteligenta pisicuta asta” ) si asa mai departe. Discutiile au avansat pana la pasiunile  si refularile noastre ; pisiciuta mi-a spus ca se mai drogheaza ( oh my god!!!  ce Doamne Stfinte? Si pisica e „high”? – gandeam eu) cu „catusnica” ( iarba pisicii ; mi-a mai venit inima la loc)  si eu i-am spus ca si noi (oamenii) ne mai drogam, sau mai fumam tigari dar cel mai des mancam ciocolata.

  – Ciocolata? Ce-i aia ciocolata ? (m-a intrebat ea ) . M-am apucat sa-i explic, iar la sfarsitul explicatiei ea a conchis :

      –  Mda …..e cam la fel ca si „catusnica” noastra ….

       – Nu-nu, am intervenit, ia-o mai degraba drept pateul de ficat de pasare pentru voi, „catusnica” noastra se fumeaza sau daca nu avem, mai prindem cate o broasca raioasa si o lingem ( ma rog…unii)….

      – Ce scârbos…yuk… lingeți broaște!!!  😦   . Cum puteti ?Noi facem imediat spume la gurița doar dacă le atingem; deși au gust de pui – îmi spuse pisicuța.

     – Știu,  noi nu facem spume la gura …. dar începem sa vedem tot felul de chestii ciudate,  am replicat. 🙂

     – Totusi, cei mai  multi dintre noi prefera sa pape ciocolată. Unii nu se multumesc cu ea asa simpla si ii adauga  tot felul fructe si de mirodenii , am mai adaugat.

     – Ce sunt acelea mirodenii? m-a intebat ea curioasa .

    – Pai…..diverse plante si seminte inmiresmate pe care le tragem in ciocolata., i-am raspuns. Apoi am intrebat-o :

   –  Stii ce este  piperul ?

    – Da, am niște amintiri foarte neplăcute cu el – am strănutat o zi întreagă și m-a usturat năsucul, după ce l-am mirosit ! mi-a spus ea .

    – Uite noi amestecam ciocolata pana și cu piper; i-am spus.

– Sunteți duși cu pluta! Cum se poate? Ciocolata este dulce-amăruie, iar piperul …uffff…. doar când ma gândesc la mirosul  acela înțepător… spuse pisicuța intrigata.

   – Ai perfecta dreptate, dar sa știi ca se poate ! Nu e rea deloc, e speciala – asa ca și tine .

   –  Ei bine, nu tot ce e diferit e și bun! mi-a răspuns ea pe un ton putin revoltat.

  – Hei, nici ciocolata cu peste nu ar fi buna pentru un om cumătra pisica , dar ar fi ceva special . Ce? Tu arați diferit,  ești speciala, și vrei sa-mi spui ca nu ești buna pentru nici un om sau ….cotoi? i-am răspuns și eu . 

   – Hm!! Auzi ?  vad ca azi nu ne înțelegem  mai deloc. Ar fi mai bine sa plec acum! îmi răspunse ea și dusa fu.

Asta a fost o discuție antrenanta care m-a determinat sa încerc ciocolata cu piper roz .  Având în vedere faptul ca am o afacere cu si de ciocolata, mi-am permis sa „fur” din stocul meu o tableta de ciocolata cu piper roz marca „Dolfin”.

Ciocolata neagra 52%, cu piper roz – e prima oara? pune-ti o dorinta!

    Pe aceasta inca nu am scos-o la vanzare, dar am incredere in  farmecele ei avand in vedere ca ii cunosc „surorile” din gama.

Doamnelor si Domnilor !!! Gama Dolfin!

 – Prima regula de marketing si implicit de vanzare : „Cunoaste-ti produsul „.  Asa ca m-a conformez si incep degustarea :

  – gasesc  in ea finete – de la masa de ciocolata ( am mai vorbit despre aceasta)

– am intensitate -un gust pamantiu, frust ce provine  din concentratia de cacao pe care o detine  masa de ciocolata

– descopar taria boablelor de piper roz, care dau o senzatie de „crocant” atunci cand se farama in timp ce degust patratul de ciocolata.

– mai descopar in mod surprinzator faptul ca este o ciocolata „neagresiva” -in ciuda componentei sale – care cere un bis 🙂 si un partener de gust.

Am luat  primul patrat, l-am gustat, si apoi am trecut la al doilea dar acestuia i-amasortat gustul cu cel al unei guri de

„Rive di Prosecco, Frizzante Prosecco di Valdobbiadene Marca Oro.”(pentru noi „profanii” in materie de vinuri -un vin spumant alb usor fructat si recomandat a fi servit la rece), care tempera si „rotunjea” amarul intens de cacao oferindu-i supletea gustului sau fructat evidentiind totodata aroma boabelor de piper roz .

Proseco Marca Oro

Imi este clar faptul ca am privilegiul de a consuma o ciocolata rasata ce nu depaseste ca si tarif marja ciocolatelor anumitor brand-uri ce se vor a se numi de lux – premium ( dar sunt ca Mc Donalds – care se vrea restaurant, dar asta doar pe plaiurile mioritice).

Am uitat 2 detalii importante:

1.) aspectul  :  portofel pentru tabacul de pipa – conceput tocmai in sensul conservarii aromelor.

„Buzunaru/poșeta de gust”

2.) lipsa ambalajului „de staniol”   – aici, asa-zisul mit urban „…și marmota învelea ciocolata în staniol..” , nu mai are nici o relevanta pentru ca gustul și aroma esențelor se pierd datorita fenomenului de oxidare.

Orice bucurie în lume este nula dacă nu este împărtășita de cel putin 2 persoane , asa ca dacă  vreți sa încercați alt ceva decât „junk sweets” , contactați-ma si va promit o călătorie în lumea bunului gust fără preturi „Bambu-iste”  – totul este făcut astfel încât sa nu va uitați la bani și sa va îngăduiți răsfățul.

Sunt Radu, doar Radu și iubesc ciocolata ( chiar și cu piper roz : ) )….

Pimp my Chocolate #3- „ciocolata + cafea = love”

      Am avut o saptamana interminabila !!!

Totusi aceasta a luat sfarsit astazi la ora 14.00 😀

 Happy days!!! Trebuie sa imi revin cumva , pentru ca abia ma chinui sa scriu corect la ora aceasta – uite ce pretext minunat pentru a mai incerca inca o fantezie culinara de a mea 😛 .

Fac o paranteza pentru a spune ca toata saptamana asta nebuna pe care am petrecut-o pe drumuri pentru a increca sa ma pun o piatra la temelia viitorului meu, m-a lasat vlaguit si cu o pofta nebuna de a ma rasfata si o nevoie acuta de a ma reface pentru zilele ce urmeaza sa vina peste mine.

Imi inchei paranteza si incep sa astern  pe masa cate ceva pentru a echivala cu fiecare stare a mea :

• cafea -2 lingurite – pentru moleseala mea

vorbesc serios ! Cafea.

• 4 cuburi de ciocolata alba – pentru ca viitorul meu pare intunecat acum
• 2 cuburi de ciocolata cu lapte – pentru ca asa imi place mie
• 1 lingura de unt de cocos – pentru ca imi e inca foarte dor de Thailanda

Ei spun ca este lapte dar, incercati sa-l tineti vreme de o luna in frigider si vedeti ce obtineti 🙂

Mi-am mai „facut” ceva mana pentru dat cu razatoarea ( oricum mai mult ca pentru completatul manual al facturilor) asa ca, nu am petrecut mai mult de 3 minutele pentru a marunti toata ciocolata . Apa pentru ” bain marie” era deja la fiert, hartia de „feuilletage” era deja pregatita.

Nu am sta mult pe ganduri si am adaugat cafeaua in bolul cu ciocolata rasa amestecandu-le ; am asteptat cam 2 minute ca bolul de „bain marie” sa-si exercite proprietatile magice asupra amestecului meu cu iz de descantec . Time’s up! Ciocolata se topeste iar eu o amestec cu telul pana cand obtin o licoare fiebinte si omogena cu miros intepator de cafea – parca am facut un espresso . Gust……Daaaaaaaaaaa!!!!! Are gust de „mocacinno” (tot ce-i cu „moca” inainte e bun…. cred/sper) cu accente de „ciocacinno”( capucinno cu ciocolata).

Imi amintesc de untul de cocos  -sper eu ca va da o anumita finete si o alta concentratie a viscozitatii ( e importanta in momentul racirii amestecului si solidificarii acestuia );  il adaug fara ezitare si amestec pana ce dispare in amestecul meu.

Toate piesele sunt in pozitia corecta asa ca imi mai ramane doar sa rastorn amestecul „fermecat” si sa-l pun la racit. Zis -si-facut!!! Trec 2 ore si imi inspectez „creatia” deja solidificata gustand-o ( cum altcumva) . Oh …… „My precious!!!!”

Mananc un baton de cafea dulce care pare sa fi fost dintotdeauna in aceas stare. „0 defecte” – definitia calitatii 🙂

Armonia asta este perfecta !!!

Ma duc sa o impartasesc si cu alti doritori de ceva bun pentru ca acum este oficial ” ciocolata + cafea = love !!!”

Aici Radu, doar Radu…..si…. „iubesc ciocolata!”

Love....Love....Love...

Visul boabei de cacao

M-am ratacit

Intre sutele de ganduri.

M-am privit intre

Picurii simpli de apa

Ce strivesc asfaltul

Cum ma preling

Pe sufletele adormite

Ale bordurilor de beton.

Eram doar eu o boaba de cacao,

Un fir de nor nascut

Intre lespezi.

Ma visam o bucata

De ciocolata

Care nasca placeri,

As fi vrut sa cuprind infinitul

Gustului

Sa se stie ca sunt,

Sa se vada ca zbor,

Sa fiu prinsa-ntr-o palma

S-alunec pe buze

Si sa m-absorb inainte

De-atingerea seaca

A sufletului de tarana…